Caracteristici generale ale portului românesc
Portul românesc, ca trasaturi generale are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, avand desigur deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau doar de modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. El are ca trasatura esentiala unitatea în varietate, diferitele costume fiind caracteristice regiunilor si zonelor respective.
Istoria portului popular romanesc
Portul popular romanesc îsi gaseste radacinile în portul stramosilor nostri traci, geti si daci si se aseamana cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanica, desigur cu deosebirile care constau în amanunte decorative si colorit. In decursul istoriei, structura si evolutia costumului popular romanesc si-a pastrat nealterate caracteristicile esentiale. Pornind de la realizari artistice facute cu materii prime produse în gospodariile taranilor, portul popular romanesc a evoluat de-a lungul secolelor, dovedind o bogata maiestrie a taranului roman, atat în ornarea tesaturilor si a broderiilor, cat si în obtinerea culorilor vegetale. Portul popular se diferentiaza în functie de anotimp, ocazii festive, varsta si sex, adaptandu-se ocupatiilor specifice fiecarei zone.Varietatea portului popular
Astfel, în functie de ocazie, costumul popular poate fi mai simplu, de exemplu cel folosit în timpul muncilor agricole, pana la cel mai frumos ornat, cel folosit la nunta. Diferenta costumelor se reflecta si în functie de categoriile de varsta, astfel, cel al copiilor, desi ca tip de îmbracaminte e la fel, are anumite diferente. De exemplu, la femei deosebirea consta în schimbarea gatelii capului, care difera în cazul fetei nemaritate fata de femeia casatorita.Portul femeiesc
În general, costumul femeiesc e compus din: camasa, poale si piesa care acopera partea de la brau în jos care se deosebeste de la o regiune la alta. Ea are si denumiri diferite în functie de forma ei si de zona, astfel ea poate fi "catrinta", "valnic", "fota", "opreg". Aceste piese sunt tesute din lana, avand ornamentatie mai simpla sau mai complicata în functie de tinut. Camasile au aceleasi parti ornamentale, cu unele deosebiri cromatice si ornamentale. O completare a portului femeiesc e marea varietate a gatelii capului care difera de la o zona la alta, chiar de la sat la sat, valoarea acestei gateli depinzand de frumusetea tesaturilor si a broderiilor sau a celorlalte podoabe în acest scop. Ele sunt compuse din: marame, naframe, cepse sau cununi. Alte piese ale costumului femeiesc sunt braiele si betelele, care prezinta si ele deosebite realizari artistice. Caracteristic costumului femeiesc din toate regiunile consta în folosirea, ca fond, a culorii albe, a tesaturilor de in, canepa si lana.Portul barbatesc
Costumul barbatesc e mai simplu, compus dintr-o camasa lunga în sudul si estul tarii si mai scurta în nord si vest, iar pantalonii în sud si est sunt lungi si stramti iar în nordul si vestul tarii sunt mai scurti si mai largi. Eu sunt confectionati din panza sau postav tesut în casa. Peste camasa barbatii îsi pun un brau tesut în casa sau un chimir de piele, în functie de regiune si de ocupatie. Iarna, peste hainele enumerate mai sus se poarta haine din postav, frumos ornamentate, sau cojoace din piele si pieptare.Ornamentatia costumului romanesc
Elementul principal în ornametatia costumului romanesc consta în modul de decorare, atat ca plasare cat si compozitie a motivelor, ele fiind plasate în anumite spatii. În general ornamentatia costumelor este geometrica, stilizand formele de inspiratie naturala, cum ar fi: pasari, flori, animale. Specific costumului romanesc este elementul cromatic, caracterizat prin sobrietate si echilibru în folosirea culorilor, în combinatia lor în mod armonios, rezultand obtinerea efectelor coloristice de bun gust si rafinament artistic. Culorile de baza sunt: negru, rosu, cafeniu inchis, albastru, verde si violet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu